Într-o zi obișnuită, deplasarea prin Chișinău poate fi foarte dificilă. Pe drum ai putea să te confrunți cu trafic aglomerat în principalele intersecții ale orașului sau s-ar putea să ai nevoie să utilizezi vehicule învechite ale transportului public care merg încet pe străzile cu trafic anevoios și nereglementat. Locația stațiilor și orarele transportului public au fost stabilite în baza unei evaluări efectuate cu vreo 30 de ani în urmă și care nu a mai fost actualizată de atunci. Aceasta se agravează din cauza cunoștințelor limitate despre modul în care s-au schimbat comportamentul și obiceiurile locuitorilor, precum și prin existența a și mai puține date despre migrația internă și externă din oraș. Astfel de provocări nu sunt unice pentru Chișinău – presiunea migrației sporite spre centrele urbane, la care de adaugă deteriorarea infrastructurii, informațiile deficitare și resursele limitate ale primăriilor de a răspunde la solicitările cetățenilor și de a face față situațiilor complexe se regăsește în toate orașele Europei de Est și ale Asiei Centrale.

În prezent, municipiul elaborează un Plan de Mobilitate Urbană, cu susținerea PNUD Moldova, pentru a aborda problemele legate de transportul public și infrastructura aferentă, care e insuficientă și inadecvată, ceea ce constituie obstacole în calea mobilității, siguranței și planificării urbane. Confruntându-ne cu lipsa datelor pentru Chișinău, alături de Primăria mun. Chișinău, ne-am propus să explorăm comportamentul și atitudinile de mobilitate ale populației, schimbările de-a lungul timpului, precum și să analizăm tiparele de dezvoltare și mobilitate urbană. În acest scop, a trebuit să depășim sursele de date și parteneriatele tradiționale și, din acest considerent, am început să cooperăm cu Orange, Fenosa și cu Agenția Spațială Europeană, precum și am produs propriile micro-date bazate pe istoriile oamenilor – toate acestea în vederea asigurării unei mobilități mai ușoare, rapide și convenabile a locuitorilor Chișinăului prin municipiu. Am utilizat imagistica prin satelit la cartografierea orașului, în colaborare cu Agenția Spațială Europeană și contractanții acesteia GeoVille (Austria) și SIRS (Franța). Domeniul nostru de interes sunt câteva sectoare mari ale orașului Chișinău, inclusiv Centru, Botanica, Ciocana și altele.

Pe scurt, noi dorim să evaluăm și să cuantificăm tiparele și caracterul extinderii urbane pe parcursul timpului, să identificăm unde locuiește populația și cât de dens este populat orașul, folosind observațiile terestre prin satelit și datele privind consumul energiei electrice. În continuare, dorim să analizăm comportamentul de mobilitate al persoanelor care locuiesc în Chișinău și măsura în care este utilizată infrastructura de transport public existentă, precum și să identificăm blocajele, folosind datele mobile oferite de Orange. La sfârșitul acestui proces, vom obține tipare specifice de dezvoltare urbană și informații pentru câteva experimente comune. Pentru a putea înțelege complexitatea mobilității urbane și a comportamentului conex, vom adăuga încă un strat de date complexe prin intermediul micro-narațiunilor. Astfel de date captează percepțiile persoanelor și reprezintă un instrument optim pentru datele granulare inteligente și calitative colective. De exemplu: „...duratele deplasării mele sunt foarte mari, prea mari pentru un oraș atât de mic. Uneori este mai ușor de mers pe jos dacă vremea este bună,” a susținut unul dintre respondenți.

Și primele noastre rezultate sunt după cum urmează:

Primele informații au demontat ipoteza noastră despre expansiunea urbană a Chișinăului: din 2004 nu a avut loc extinderea semnificativă a zonelor construite pe suprafața studiată a municipiului Chișinău. Zonele artificiale au crescut doar cu 1% din 2004 și până în prezent, din contul spațiilor verzi, ceea ce a fost opus înțelegerii noastre că orașul crește. Datele recensământului reflectă un oraș în decădere sau în stagnare din punct de vedere al populației. Populația Chișinăului a constituit în 2004 – 712.218 locuitori, în 2014 – 550.685 de locuitori, iar în 2018 – 572.115 de locuitori.

Și primele noastre rezultate sunt după cum urmează:

Primele informații au destrămat ipoteza noastră despre expansiunea urbană a Chișinăului: din 2004 nu a avut loc extinderea semnificativă a zonelor construite pe suprafața studiată a or. Chișinău. Zonele artificiale au crescut doar cu 1% din 2004 și până în prezent, din contul spațiilor verzi, ceea ce a fost împotriva înțelegerii noastre că orașul crește. Datele recensământului ne povestesc despre un oraș în decădere sau în stagnare din punct de vedere al populației. Populația or. Chișinău a constituit în 2004 – 712.218 locuitori, în 2014 – 550,685 de locuitori, iar în 2018 – 572.115 de locuitori.

Locuitorii or. Chișinău pleacă din clădirile de locuit vechi și se mută în zonele rezidențiale construite mai noi. Acum că avem hărți ale densității pentru Chișinău pe timp de noapte în care sunt identificate zonele cu densitate înaltă și redusă, putem începe analiza tiparelor mobilității pe timp de zi. Mai trebuie încă să lucrăm asupra validării datelor recensămintelor, de asemenea, vom analiza datele privind consumul energiei electrice și mobilitatea, pentru a înțelege dacă estimările reflectă realitatea pe teren. Aceasta are implicații importante și pentru planificarea urbană.

Mobilitatea urbană și înțelegerea acesteia prin intermediul utilizării mega-datelor reprezintă un domeniu nou. Pentru prima dată, folosim datele de mobilitate aferente telecomunicațiilor pentru Chișinău și dorim să dezvăluim astfel comportamentul de mobilitate și o înțelegere mai bună a modului în care populația se deplasează prin oraș și care este spațiul de manevră pentru a experimenta. Mai mult, planificăm să efectuăm experimente în vederea îmbunătățirii comportamentului de mobilitate și a tendințelor mobilității de ansamblu din oraș. Planificăm să efectuăm experimente pentru a contribui la optimizarea rețelei de transport public și a infrastructurii conexe, testând amplasarea nouă îmbunătățită a stațiilor de autobuz, a itinerarelor, etc. De asemenea, stratificarea multiplă a datelor ne oferă o posibilitate excelentă de a înțelege corelațiile existente sau posibile între tendințele densității, distribuirii și mobilității, a infrastructurii și serviciilor publice existente (de exemplu, a spitalelor) și a fluxurilor de mobilitate. Vom încerca, de asemenea, să estimăm unele dintre indicatoarele ODD-urilor, cum a fi, de exemplu, Indicatorul 11.2.1 i.e. cota populației care are acces convenabil la transportul public după gen, vârstă și persoane cu dizabilități.

Aici intervine partea cea mai captivantă și cu elemente noi. În premieră, în Moldova și în Chișinău, datele din telecomunicații sunt folosite pentru a înțelege, anticipa și planifica mobilitatea. În primul rând, am estimat activitatea de telecomunicare a populației per sector și am modelat sub-zonele (prin intermediul partițiilor lui Voronoi). Este destul de interesant faptul că o astfel de analiză poate fi considerată un mandat pentru estimarea nivelului de aglomerare a anumitor zone din oraș pe parcursul zilei. Informația obținută poate fi folosită în vederea ajustării acoperirii actuale cu transport public pentru a ținti în continuare zonele aglomerate, cu scopul sporirii nivelului de deservire.

Imaginea de mai jos ilustrează activitatea cumulată a populației pe parcursul zilei și scoate în evidență zonele în două din cele mai aglomerate sectoare ale Chișinăului: „Centru” și „Botanica”.

Interesul principal al echipei noastre a fost de a înțelege nivelul disponibilității infrastructurii transportului public pentru populația din Chișinău în cadrul zonei de interes. Ca bază pentru analiză a servit distanța pe jos până la stațiile de autobuz de 250, 500 și 750 de metri.

Rezultatele demonstrează disponibilitatea stațiilor de autobuz în cadrul zonei de interes selectate. După cum este indicat pe hartă, în unele părți ale orașului disponibilitatea transportului public este destul de mare, mai ales în centrul orașului. Însă analiza mai arată și că unele părți, în special în zona de sud-vest, nu sunt deloc conectate la infrastructura de transport public (cum ar fi autobuze și troleibuze publice). Distribuirea și acoperirea în cauză poate fi luată în considerare de administrația locală la planificarea infrastructurii noi. Următorul nostru pas este efectuarea unei astfel de analize a rețelelor cu aplicarea diverșilor parametri, cum ar fi spitale, școli, grădinițe, magazine, terenuri de joc etc.

Acestea sunt unele dintre lucrurile pe care le vom explora în profunzime în următoarele câteva zile, cooperând în continuare cu partenerii și colaborând cu alte orașe din regiune în cadrul inițiativei „Fondul de experimente urbane” și alte inițiative ale PNUD. Urmăriți-ne în continuare, căci învățăm în timp real despre „forțele” care configurează orașele noastre.

Persoane implicate: Dumitru Vasilescu, Zoltan Bartalis, Lejla Sadiku, Bruno Goes, Christina Hirzinger, Maria Lemper, Aurelia Spataru.

Partenerii-cheie: Laboratorul de inovații al PNUD Moldova, Agenția Spațială Europeană, Orange Moldova, Primăria mun. Chișinău, Green City Lab, GeoVille, SIRS, printre mulți alți parteneri.

Toate datele utilizate au fost complet anonimizate și respectă procedurile legale și legislația cu privire la protecția datelor. PNUD Moldova creează o nouă platformă de dovezi/ date pentru a implica toate părțile interesate relevante la generarea și utilizarea noilor dovezi pentru generarea informațiilor și înțelegerea tiparelor de dezvoltare, utilizarea ulterioară a informațiilor pentru experimente, precum generarea și testarea soluțiilor care să contribuie la realizarea ODD-urilor la nivel local. Implicând inițial Primăria mun. Chișinău, ambiția pe termen lung a inițiativei este conectarea altor municipii și orașe mai mici care ar putea deveni poli de creștere în viitor (Cahul, Ungheni, Bălți, Orhei și alte localități similare), precum și a altor parteneri și donatori. Se preconizează că dovezile noi, de exemplu din cadrul datelor de observație terestră și al tehnologiilor informaționale geospațiale, vor susține promovarea și realizarea accelerată a ODD-urilor la nivel local, precum și implicarea și participarea civică a companiilor.