LocationsDin experiențele refugiaților: „Moldova, țara în care e loc pentru fiecare”
18 December 2022
De la începutul războiului în Ucraina, Republica Moldova găzduiește cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor, în comparație cu alte țări UE și din vecinătatea UE. Pentru cei care fug din calea războiului pentru a-și proteja viața lor și a celor apropiați, prioritare sunt trecerea în siguranță a frontierei, cazarea, alimentarea, accesul la medicamente și păstrarea legăturii cu cei dragi rămași acasă – iar planurile pe termen mediu și lung trec pe planul doi.
PNUD Moldova a încercat să înțeleagă mai bine de ce au nevoie refugiații ucraineni. pentru a putea conceptualiza programe de sprijin care să răspundă necesităților și pentru a susține capacitățile comunităților-gazdă, deja puse serios la încercare de criza multidimensională: de securitate, energetică, a costului vieții.
Pentru a obține răspunsuri din prima sursă, am intervievat atât refugiații ucraineni, cât și localnicii.
Am adunat peste 200 de istorii, majoritatea de la refugiați (92%) și de la voluntari (8%), inclusiv ucraineni, care ghidează primirea și găzduirea refugiaților.
Din aprilie până în iulie 2022, am intervievat în mare parte femei (87%), deoarece acestea reprezintă 65% din numărul refugiaților. Respondenții erau de vârste, niveluri de educație și venituri diferite. Aproximativ 80% dintre refugiații intervievați s-au identificat cu un grup vulnerabil, inclusiv persoane cu dizabilități, LGBTIQ+, romi (8%).
Necesitățile de zi cu zi, prioritate a refugiaților
Intervievații au apreciat din toată inima sprijinul pe care l-au primit, fie că este vorba de hrană, adăpost, articole de igienă, fi de ajutoare bănești.
„Suntem mulțumiți de tot, inclusiv cum am fost primiți [de voluntari]; mâncarea este excelentă, […] camera în care suntem cazați este curată și confortabilă. Copilul meu mai mare se conectează la lecții online. […] Suntem recunoscători. Oamenii din Moldova sunt foarte receptivi.” (femeie refugiată, Bălți, 50-59 ani).
Majoritatea respondenților menționează că se concentrează mai întâi pe nevoile lor de bază, în timp ce integrarea în comunitatea locală și planurile pe termen lung devin mai târziu o preocupare.
În general, refugiații nu s-au simțit tratați diferit, cu excepția unor cazuri când aceștia își căutau un loc de muncă, menționând că s-au simțit judecați după „originea lor”.
„Prefer să nu mă cert cu nimeni și să nu-mi spun părerea. Dacă nu sunt întrebată în mod specific, nu menționez că sunt din Ucraina.” (femeie refugiată, Chișinău, 30-39 ani)
Un loc de muncă pe durata șederii în Moldova? Incertitudinea face dificilă decizia de a se angaja
Găsirea unui loc de muncă în Moldova nu pare a fi o prioritate pentru majoritatea intervievaților. Doar 13% erau în căutare activă a unui loc de muncă. Incertitudinea și sentimentul că degrabă vor fi nevoiți să plece într-o altă țară sau speranța că vor putea reveni acasă fac mai dificilă decizia de a se stabili și integra în comunitatea-gazdă.
„Am aflat despre cursurile vocaționale oferite de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă și învăț să devin maseuză. Pentru că îmi pot lăsa copiii cu cineva în care am încredere, pot merge la cursuri”, menționează o femeie refugiată, Bălți, 40-49 de ani.
PNUD, în calitate de partener strategic al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, contribuie la sprijinirea refugiaților ucraineni care caută un loc de muncă prin activități de informare, inclusiv târguri de locuri de muncă, consiliere pe piața muncii, servicii de recomandare și mediere și facilitarea recunoașterii competențelor. De asemenea, PNUD sprijină desfășurarea de cursuri vocaționale, de IT și învățare a limbii române pentru refugiați.
„Sunt cursuri gratuite de coafură. E interesant pentru că noi comunicăm și asta ne distrage atenția de la război, dar și însușim noi abilități”, a remarcat o femeie refugiată, Bălți, 60-69 de ani.
Refugiații ucraineni învață să coasă la mașină în Bender (Tighina). Cursurile vocaționale sunt susținute de PNUD.
Cum putem ajuta?
Istoriile oamenilor și analiza istoriilor lor relevă faptul că cetățenilor moldoveni le pasă de impactul războiului asupra oamenilor din Ucraina și ei privesc situația refugiaților cu empatie. Principala problemă este că oamenii nu știu ce să facă pentru a ajuta (45%) sau cred că nu au capacitatea de a ajuta (28%).
„Voluntarii sunt gata să ajute pe toată lumea și să rezolve aproape orice problemă! Dar uneori apar întrebări care nu pot fi rezolvate zile întregi sau chiar săptămâni; acest lucru ne provoacă un sentiment de mare incertitudine în ceea ce privește viitorul nostru.” (femeie refugiată, Chișinău, 19-29 ani)
Experiența de intervievare a refugiaților și întrebările privind viitorul lor s-a dovedit a fi un exercițiu cu impact. În timp ce comunitățile locale și partenerii de dezvoltare s-au adaptat și au îmbunătățit coordonarea eforturilor pentru a răspunde necesităților imediate apărute odată cu începutul războiului, înțelegem că acum este nevoie de mai multă concentrare pe o abordare pe termen mai lung.
Pentru a ajuta refugiații să se integreze cu succes în comunitățile locale, să-și fortifice încrederea și independența, trebuie să-i încurajăm să caute oportunități economice, reducând, în același timp, barierele (cum ar fi cele lingvistice) pe piața muncii. Integrarea refugiaților ar aduce beneficii și comunităților-gazdă și ar ajuta să depășim presiunile sociale, culturale și economice existente, contribuind în același timp la dezvoltarea economică a Moldovei.
„Unei familii nou-venite i-aș spune ’bine ai venit!’ Moldova este un stat multinațional și aici e loc pentru toată lumea.”Un cetățean moldovean, Bălți, 50-59 ani