37% din locuitorii municipiului Chișinău își schimbă telefonul mobil la fiecare doi ani, iar fiecare a doua persoană – o dată la cel mult cinci ani. 8 din 10 chișinăuieni sunt conștienți de impactul negativ pentru sănătate și mediu a debarasării incorecte de deșeuri electrice și electronice (e-Deșeuri). Cu toate acestea, 56% din chișinăuieni fie păstrează aceste dispozitive pe termen lung în gospodărie, fie le aruncă la gunoi de rând cu alte deșeuri.

Acestea sunt câteva dintre concluziile Studiului privind generarea și gestionarea e-Deșeurilor în mun. Chișinău, elaborat de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor, cu sprijinul Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD Moldova. Cercetarea se înscrie în proiectul „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat - Reciclează azi pentru sănătatea ta de mâine”, desfășurat în parteneriat cu Asociația MoldRec.

Studiul a fost realizat la comanda Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor, pe un eșantion de 500 de persoane fizice și 300 de persoane juridice, reprezentativ pentru mun. Chișinău, utilizând metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), care permite colectarea informațiilor în cadrul cercetărilor cantitative efectuate prin telefon, pe baza unor chestionare clar structurate. Datele au fost colectate în decembrie 2019 de compania Xplane. Marja maximă de eroare este de ±4.4%.

„Acest studiu reprezintă o premieră pentru Republica Moldova, oferind o imagine de ansamblu asupra factorilor determinanți ai comportamentului consumatorului de echipamente electrice și electronice, nivelul de conștientizare a pericolului asupra sănătății, deciziile luate referitor la soarta unui e-Deșeu generat, inclusiv identificarea și justificarea stimulentelor actuale care vizează creșterea ratelor de colectare a e-Deșeurilor”, susține Aurelia Bahnaru, președinta Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor.

Astfel, în topul echipamentelor electrice și electronice utilizate în gospodăriile din Chișinău se clasează: telefoanele mobile (91%), frigiderele (90%) și mașinile de spălat (85%), în timp ce persoanele juridice valorifică mai intens calculatoarele (93%), imprimantele (81%), telefoanele mobile (74%), telefoanele fixe (69%) și aparatele de aer condiționat (67%). Dacă telefonul mobil este echipamentul cu cea mai scurtă perioadă de utilizare, la polul opus este telefonul fix, care poate fi folosit și un deceniu.

În ceea ce privește nivelul de conștientizare privind impactul e-Deșeurilor, 80% din persoanele fizice și 82% din cele juridice știu că acestea sunt periculoase și conțin substanțe chimice.

Însă, comportamentele vin să contrazică deseori cunoștințele, în condițiile în care doar 44% din respondenți aruncă aceste deșeuri în tomberoane specializate. 52% din persoanele juridice gestionează corect e-Deșeurile. Totodată, atestăm 43% respondenți persoane juridice care nu se conformează regulilor de debarasare

Cert este că atât în cazul persoanelor fizice, cât și a celor juridice, 2/3 dintre respondenți și-au manifestat disponibilitatea de a achita o taxă pentru evacuarea e-Deșeurilor. 

Întrebați care sunt obstacolele în procesul de colectare a deșeurilor electrice și electronice, participanții la sondaj menționează în special informarea insuficientă cu privire la colectarea și reciclarea acestora (73% din persoane fizice și 71% din persoane juridice), precum și infrastructura insuficientă cu privire la colectarea e-Deșeurilor (71% și respectiv 66%).

Cu sprijinul GEF-PNUD, Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor a elaborat harta punctelor de colectare a e-Deșeurilor, aceasta fiind disponibilă pe portalul e-circular-org.

La finele anului 2019, proiectul „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat - Reciclează azi pentru sănătatea ta de mâine” a susținut campania lansată de Hai Moldova, asigurând cu tomberoane specializate pentru colectarea DEEE-urilor alte 40 instituții de învățământ din fiecare raion al Republicii Moldova. În total, au fost implicați peste 38 mii elevi, care au reușit să colecteze 45.406 kg de e-Deșeuri.

Totodată, doar în mun. Chișinău, au fost instalate 80 tomberoane de dimensiuni medii în incinta instituțiilor din sectorul public, privat și mediul academic și alte 8 tomberoane mari pentru exterior, 7 dintre acestea fiind plasate pe teritoriul stațiilor de alimentare BEMOL și unul în cadrul companiei Riolit Sistem.