Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare suplimentează fondurile acordate proiectului „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice” cu încă 1.155.000 dolari SUA. Proiectul este implementat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Inițiativa comună a fost lansată în 2022, fiind finanțată cu alte două milioane de dolari de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA). În noiembrie 2023, Elveția a oferit două milioane de dolari SUA proiectului. 

În cadrul componentei administrate de PNUD, opt producătoare agricole afectate de criza socio-economică și energetică vor fi sprijinite să sporească eficiența energetică a activității lor agricole, cu echipamente și servicii în valoare totală de aproximativ 200.000 de dolari SUA. 

Anterior, alte 46 de întreprinderi conduse de femei au beneficiat de suport similar. Astfel, au fost instalate panouri fotovoltaice, pompe de căldură, cazane pe biomasă, precum și au fost implementate diverse măsuri de eficiență energetică în cadrul depozitelor și a încăperilor utilizate în procesul de producere.

Totodată, suportul financiar de aproximativ 915.000 de dolari acordat de Elveția prin intermediul FAO va contribui la îmbunătățirea securității alimentare și menținerea șeptelului de bovine în gospodăriile casnice afectate de seceta din ultimii ani, care a redus drastic recolta de porumb – principala sursă de furaje pentru animale. 

Suplimentarea bugetului va permite creșterea numărului de beneficiari de la 12.000 la 17.000 mii de fermieri mici și gospodării casnice care vor primi furaje concentrate pentru vaci mulgătoare, semințe de lucernă, porumb și fertilizanți. Datorită diversificării producției agricole și creșterii accesului la furaje de calitate, fermierii vor putea produce mai multe alimente sănătoase și nutritive pentru consumul propriu și pentru vânzare. Aceasta va contribui la reducerea sărăciei și la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale.  

În plus, cu banii oferiți de Elveția, FAO va continua implementarea școlilor de câmp, un instrument eficient de însușire a celor mai bune practici agricole printre fermieri. Adițional celor 15 școli de câmp deja stabilite pe tot teritoriul țării, vor fi dezvoltate alte 5 Școli de Câmp în 5 raioane din nordul Moldovei specializate în producerea laptelui de vacă și aplicarea practicilor agriculturii conservative la producerea culturilor cerealiere.

Mai mult ca atât, școlile, vor fi dotate cu 5 semănători directe No-Till pentru prelucrarea fără arat a terenului – o practică agricolă durabilă care contribuie la protejarea mediului și la creșterea rezilienței fermierilor la schimbările climatice. De semănători directe No-Till de capacitate mare vor beneficia și instituțiile de cercetare în agricultură. 

Echipamente vor primi și cele 50 de gospodării casnice antrenate în cadrul școlilor de câmp care produc și comercializează lapte. Acestea vor fi dotate cu aparate de muls pentru a îmbunătăți igiena mulsului, a spori calitatea laptelui și a ușura condițiile de muncă. 

Și crescătorii de ovine și caprine vor beneficia de pe urma acestei finanțări. FAO își propune să consolideze micro-clusterul de crescători de ovine și caprine din raioanele Cimișlia și Basarabeasca creat anterior în urma unei inițiative comune a PNUD și Elveția, oferind fermierilor echipamente moderne, precum garduri electrice și utilaje de muls, cu scopul de a îmbunătăți practicile de creștere a animalelor și de a crește calitatea produselor lactate, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului.

***

Dependența semnificativă a Republicii Moldova de importurile de produse agricole și energetice din Ucraina și Rusia a făcut-o deosebit de vulnerabilă la șocurile externe. Disrupțiile lanțurilor de aprovizionare cu inputuri agricole, precum îngrășăminte, semințe și pesticide, precum și creșterea costurilor la combustibilul diesel au afectat semnificativ producătorii agricoli. Deși în 2023 s-a înregistrat o ușoară scădere a prețurilor la unele inputuri, acestea rămân la niveluri istorice înalte, contribuind la majorarea costurilor de producție cu 4% la grâu, 4,8% la porumb și 13,5% la floarea-soarelui față de anul 2021.

În același timp, creșterea semnificativă a tranzitului de produse agricole ucrainene prin teritoriul Republicii Moldova a determinat o scădere drastică a prețurilor pentru cerealele de bază locale. Astfel, prețurile la grâu au scăzut cu 50%, la orz cu 46%, la porumb cu 30,9%, iar la floarea-soarelui cu 20% în comparație cu anul 2023. Această situație a generat dificultăți majore pentru agricultori, la începutul anului 2024 prețurile rămânând la niveluri extrem de scăzute.