Descrierea proiectului:

Luând în considerație structura sa economică și caracteristicile geografice, Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la schimbarea climei și expusă la dezastre cauzate de fenomene hidrometeorologice și calamități naturale. Deși secetele și inundațiile sunt printre principalele calamități hidro-meteorologice cauzate de vremea și fenomenele climatice extreme, din cauza temperaturilor anormal de înalte din prezent și estimate pentru viitor, care duc la deficitul apei, incidența incendiilor forestiere devine o amenințare tot mai mare pentru ecosistemele naturale, sistemele agricole și localitățile umane.

În clima Moldovei, dezastrele antropogene sunt mai frecvente și periodice, cauzând pierderi economice în valoare de 4 milioane USD în mediu pe an. În perioada anilor 1990 – 2015, Moldova a trecut prin unsprezece secete care au cauzat o descreștere semnificativă a recoltelor și pășunilor. Seceta gravă din anul 1994 a dus la micșorarea PIB-ului cu 30%  și micșorarea producției agricole de 26%. Seceta catastrofică din anul 2007 a avut impact asupra a 90% din suprafața țării și 80% din populația rurală (majoritatea din care erau femei) a fost afectată de reducerea recoltei. Pierderile totale s-au ridicat la 1 miliard USD. Seceta din anul 2012 a afectat semnificativ recoltele din regiunile centrale și de sud ale țării și au cauzat pierderi estimate la circa 1,25 miliarde USD.

Este bine cunoscut că femeile din localitățile rurale sunt afectate disproporțional de incendii, deoarece cel mai des femeile gătesc mâncare la aragaze nesigure și strâng lemne de foc în ecosisteme care ar putea fi expuse unui risc mare de incendii. În localitățile rurale, gospodăriile casnice sărace și cu venituri mici sunt de asemenea foarte expuse riscurilor de incendii din cauza lipsei măsurilor adecvate de prevenire a incendiilor și tehnicilor ajustate, precum și din cauza lipsei cunoștințelor și informației în acest sens.

Scenariile de evoluție a climei indică că Moldova este foarte predispusă să devină mai aridă. Aceasta va intensifica secetele și incendiile. Din păcate, comunitățile rurale suferă din cauza deficitului de capacități în termeni de prevenire, pregătire și reacție oportună la incendii, în mare parte din cauza lichidării a mai mult de 400 posturi echipate de pompieri instruiți în rezultatul procesului extins de privatizare din anii 1990. Drept consecință, raza de intervenție de 3 km (conform normelor) s-a majorat până la 10-15 km în localitățile urbane și 40-50 km în localitățile rurale (unde au loc 70% din numărul total de incendii). În rezultat, s-a majorat timpul de intervenție și au fost diseminate mai puține informații pentru populația rurală despre riscurile de incendii, ceea ce ulterior a dus la creșterea considerabilă a pierderilor de viață, bunuri și ecosisteme.

Țara este foarte vulnerabilă și expusă din cauza dependenței sale de agricultura bazată pe precipitații, care este legată de climă, ceea ce o face cea mai vulnerabilă din toate sectoarele economice. Aceasta se datorează în primul rând resurselor și capacităților limitate de a planifica și a crea facilități de păstrare a apei pentru necesitățile de irigare ale localităților rurale, în special, pentru că estimările climatice indică instanțe de ploi abundente în viitor, care ar putea alimenta astfel de facilități. Din cauza estimării descreșterii disponibilității apelor de suprafață cu 16-20% către anul 2020 din cauza schimbării climei, alimentarea cu apă a tuturor utilizatorilor necesită opțiuni de adaptare pentru a reduce vulnerabilitatea comunităților rurale față de deficitul apei.

Proiectul susține implementarea soluțiilor inteligente de gestionare a apei pentru sectorul agricol, managementul inundațiilor și prevenirea incendiilor, și extinderea echipelor de pompieri/salvatori comunitare în comunități rurale selectate ale Republicii Moldova cu scopul de a reduce expunerea și vulnerabilitatea comunităților rurale la schimbarea climei și riscurile de dezastre.

Obiective:

Obiectivul general al proiectului este de a spori rezistența și capacitățile de adaptare a comunităților rurale la schimbarea climei și dezastre datorită îmbunătățirii infrastructurii de depozitare a apei și măsurilor de reducere a riscurilor de dezastre.

Rezultate scontate:

• Crearea unui mediu propice pentru surse de venit locale rezistente prin îmbunătățirea planificării, datorită includerii aspectelor ce țin de schimbarea climei și implementarea abordărilor ajustate la schimbarea climei în sectorul agricol la nivel comunitar, pentru a spori disponibilitatea resurselor acvatice pentru sectorul agricol și a le proteja de inundații;
• Ameliorarea capacităților locale de reducere a riscurilor în mod decentralizat prin intermediul creării posturilor comunitare de salvatori și pompieri cu acces la resurse pentru a acoperi necesitățile de reacție și recuperare. 

Realizări:

• 990 detectoare de fum instalate în gospodăriile casnice social vulnerabile din cele 5 raioane de implementare a proiectului, cu scopul de a reduce gradul de vulnerabilitate și expunere la incendii;
• Desfășurarea unei campanii de informare privind măsurile de prevenire a riscurilor de dezastre în cele 5 raioane de implementare a proiectului din Republica Moldova. Procurarea vestelor reflectorizante, elaborarea broșurilor informaționale, a calendarelor și a altor materiale informaționale și distribuirea lor cu scopul de a spori gradul de informare a populației rurale cu privire la incendii și alte fenomene excepționale cauzate de schimbarea climei;
• Alocarea a 100.000 euro de Ministerul Estonian de Externe și 3,2 milioane de lei de autoritățile publice locale pentru construcția a 4 posturi comunitare de pompieri voluntari care vor permite prestarea serviciilor de salvatori și pompieri pentru cel puțin 65 de comunități cu o populație de aproximativ 60.000 de persoane;
• 36 locuri de muncă create (câte 9 locuri de muncă per unitate de pompieri), ceea ce reprezintă venituri suplimentare pentru 36 de familii din Republica Moldova;
• Curriculum de formare pentru salvatorii și pompierii voluntari a fost elaborat și aprobat, încorporând aspecte specifice pentru astfel de grupuri de intervenție;
• 177 de voluntari (femei și bărbați) au beneficiat de formare profesională și instruiri practice pentru  consolidarea capacităților în domeniul prevenirii și răspunsului la riscurile climatice și dezastre;
• 9 bazine de stocare a apei au fost construite în 5 raioane, având o capacitate totală de 119.150 metri cubi, care va permite irigarea a 177 hectare;
• Stabilirea relațiilor de cooperare între Fondul Fiduciar PNUD – Republica Cehă și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu scopul de a promova acte normative noi și practici europene cu privire la pompierii voluntari în Republica Moldova;
• Înființarea de centre de triaj mobil pentru a sprijini intervențiile de teren aferente acțiunilor IGSU în lupta împotriva COVID-19.