Criza COVID-19 a lovit recent și Republica Moldova – o țară cu venituri medii și mici. Fiecare al patrulea cetățean își câștigă permanent sau temporar existența peste hotare, iar pandemia a fost o lovitură grea pentru venituri și siguranța în ziua de mâine.

Printre cei mai afectați sunt migranții circulari: lucrătorii care circulă între casă și țara-gazdă, împărțindu-și viețile în sezoane „la domiciliu” și „la lucru”. Odată cu pandemia de COVID-19, mulți lucrători s-au trezit blocați în unul din aceste sezoane: în Moldova, fără posibilitatea de a se întoarce la locurile de muncă din străinătate care le întrețin familiile, sau într-o țară de peste hotare, fără să poată să lucreze, să trimită bani acasă sau să fie alături de cei dragi.

Este și cazul lui Cristian, 31 de ani. În pofida faptului că are studii în administrarea afacerilor, de 11 ani el petrece mai mult timp peste hotare decât în Republica Moldova, economisind treptat pentru o mică afacere de familie – un club de noapte. Cristian lucra în construcții în Germania și petrecea trei luni acolo, iar o lună – acasă, ocupându-se de afacere.

Criza COVID-19 i-a dat planurile peste cap.

„M-am întors acasă la sfârşitul lui martie pentru o lună, ca de obicei. Atunci când a fost declarată starea de urgență, credeam că-mi voi redirecționa eforturile pentru a-mi dezvolta afacerea. Acum, însă, nu pot nici deschide afacerea mea în Moldova, nici pleca în Germania, chiar dacă mai am un loc de muncă acolo”, spune el.

Foarte multe persoane trăiesc aceeași incertitudine ca și Cristian, atât în Moldova, cât și în diasporă. În 2019, circa 246.000 de muncitori migranți moldoveni, intenționau sau erau gata să lucreze temporar peste hotare. Aceasta reprezintă circa 27% din populația activă a Republicii Moldova.

Republica Moldova depinde foarte mult de remitențe, având un salariu mediu brut de aproximativ 370 EUR în anul 2019, unul dintre cel mai mic în Europa de Est. Migranţii au trimis acasă 1,9 miliarde USD în 2019, ceea ce reprezintă circa 16% din PIB-ul acelui an. Acest fapt poziționează Moldova în topul celor 20 de țări extrem de dependente de remitențe.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), aproximativ două treimi dintre cei 272 de milioane de migranți internaționali din lume sunt lucrători migranți. Aceștia transmit acasă peste 689 miliarde USD anual.

Un sfert din gospodăriile din Republica Moldova s-ar fi situat sub pragul sărăciei, dacă nu ar fi fost remitențele. Întrucât 17% dintre toți migranții au încetat să trimită bani din cauza COVID-19, 37.000 gospodării din Republica Moldova ar putea cădea sub pragul sărăciei – ceea ce înseamnă circa 109.000 persoane.

Din fericire, unii lucrători de peste hotare au putut să-și păstreze locurile de muncă. Anatol Lașcu, un alt moldovean care se află acum în Irlanda, a deprins tainele pregătirii unei pizza, iar acum lucrează 7 ore pe zi la un restaurant. Faptul că produsele alimentare pot fi livrate înseamnă că el încă are de lucru. Pentru Anatol, însă, problema este că nu se poate întoarce acasă. Pentru o vreme, el va putea să-și vadă familia doar online.

„Obișnuiam să-mi văd familia la fiecare trei luni. Însă am primit salariul, iar oficiile poștale funcționează, deci cel puțin pot trimite bani acasă”, spune el.

Majoritatea migranților bărbați din Republica Moldova pleacă peste hotare pentru a lucra în construcții, agricultură sau în domeniul serviciilor în țări precum Rusia, Israel și în țări europene, în timp ce femeile lucrează ca îngrijitoare casnice și în domeniul serviciilor în Italia, alte țări europene și Israel. Pandemia i-a lăsat pe mulți din ei în condiții de muncă precare, mai ales pe cei cu statut nereglementat – fără acces la un venit stabil, servicii de sănătate sau acces la prestații sociale sau de șomaj în țările gazdă.

Din anul 2015, PNUD Moldova, cu susținerea Elveției, a depus eforturi pentru a schimba perspectiva asupra migrației. În loc să o considerăm ca o pierdere a capitalului uman, o privim mai mult ca pe o oportunitate de dezvoltare, în special a zonelor rurale. Am reușit să reorientăm remitenţele migranților de la consumul privat la proiectele de îmbunătățire a serviciilor locale, cu implicarea migranților în procese de dezvoltare locală prin intermediul Asociaţiilor de Băștinași. Circa o cincime din comunitățile din Republica Moldova sunt susținute de migranți prin intermediul remitențelor. Ei susțin inițiativele de dezvoltare, precum iluminarea stradală, infrastructura pietonală și întreținerea drumurilor.

Din cauza impactului pandemiei COVID-19, Banca Mondială estimează un declin de 20% a remitențelor în țările cu un venit mic sau mediu, și de aproximativ 28% în statele din Europa și CSI. Acest lucru va afecta economia Republicii Moldova.

PNUD Moldova a demarat de curând evaluarea impactului socio-economic al COVID-19, din numele Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova, astfel încât să putem susține recuperarea țării din criză. Este evident că în Republica Moldova izolarea a perturbat piața forței de muncă. A afectat considerabil afacerile locale, din cauza scăderii vânzărilor, restricțiilor administrative, accesului restricționat la materie primă și subminării rețelelor de distribuție etc. De asemenea, au fost afectate grupurile vulnerabile, inclusiv cele care se bazau, în mare parte, pe remitențe. Lipsa remitențelor lezează nu doar familiile, dar stopează și activitățile pentru dezvoltarea comunității.

Migrația va continua odată ce vor fi ridicate toate restricțiile de călătorie. Noi vom continua să ne concentrăm asupra valorificării potențialului migrației pentru dezvoltarea țării. Acest lucru presupune colaborarea cu comunitățile locale pentru a le susține pe calea redresării economice prin direcționarea sprijinului diasporei și ajutând migranții să-și utilizeze abilitățile și cunoștințele într-un mod productiv aici, pe piața forței de muncă din Republica Moldova. Nu știm cum va arăta viitorul, însă vom continua să lucrăm asupra consolidării oportunităților acasă.