Care este amploarea fenomenului de migrație în Republica Moldova? Care este densitatea populației și cum sunt afectate zonele rurale? Care sunt tiparele migrației, și care este dinamica lor pe parcursul anului? Cum se schimbă această situație cu fiecare lună și cum s-a schimbat în ultimii 3, 5, 7 ani? Cum putem lua decizii de investiții publice locale care să țină cont de fluxurile migrației? Acestea sunt întrebările la care MiLab încearcă să găsească răspunsul, prin intermediul proiectului Satele fantomă.

Datele oficiale cu privire la migrația atât peste hotare, cât și în interiorul țării subestimează cu mult adevărata amploare a fenomenului în Republica Moldova. Cele mai recente date disponibile privind populația sunt datele recensământului proaspăt lansat din 2014, care servește scopul de a capta situația din 2014. Totodată, trebuie sa ținem cont de faptul recensământul, ca exercițiu, este proiectat pentru a oferi o imagine o dată la zece ani și nu de a oferi date granulare de frecvență înaltă. Cu toate acestea, politicile publice și proiectarea asistenței de dezvoltare necesită date dezagregate actualizate și fiabile. În cele din urmă, considerăm că accesul la aceste date va fi foarte important pentru factorii de decizie locali și centrali în astfel de cazuri cum ar fi dimensionarea și direcționarea proiectelor de infrastructură locală și informarea despre reforma administrativ-teritorială, care urmează să fie implementată în anul 2018.

Obiectivul final al proiectului este cartografierea densității reale a populației din localitățile rurale ale Republicii Moldova, identificând „satele fantomă” - comunități abandonate sau părți ale comunităților în care gospodăriile sunt abandonate. Cartografierea se va efectua folosind datele cu privire la consumul de energie electrică, ca indicator al ocupării gospodăriei. Dacă va fi posibil, se va utiliza o sursă alternativă de date pentru a triangula (confirma) constatările și pentru a dispune de informații mai detaliate. Proiectul este gestionat împreună cu BNS, iar instrumentul va aparține în cele din urmă instituției și va fi făcut public pe site-ul ei.

Sperăm de asemenea să obținem unele informații suplimentare. De exemplu, vom vedea dacă analiza caracteristicilor consumului de energie al populației rurale ne va oferi informații cu privire la fluctuația nivelului de venit al oamenilor. Sau, de exemplu, dat fiind faptul că datele inițiale par să confirme (volumele maxime ale consumului de energie în unele gospodării în perioada sărbătorilor de Crăciun și de Paști), dacă datele despre consumul de energie pot oferi informații aproape în timp real despre fluxurile migrației circulare. Vom analiza dacă aceste date ne pot sugera în mod clar care este cea mai bună perioadă pentru a afla opiniile migranților în scopul luării deciziilor la nivel local. Poate vom afla ceva mai mult.

Ca un prim pas, am început să selectăm un eșantion de 10 comunități pentru a testa ipoteza că datele despre consumul de energie sugerează eficient gradul de locuire a gospodăriilor. Apoi, vom geo-codifica datele în setul de date despre consumul de energie și le vom cartografia folosind hărțile GIS (sistem informațional geografic). Ulterior vom efectua o analiză a modelelor de consum de energie și vom estima pragul minim de consum - o valoare nominală care ar sugera că o gospodărie este nepopulată. Apoi vom trimite recenzori în satele pilot pentru a valida rezultatele obținute, precum și a preciza estimările în caz de necesitate. Pe baza datelor obținute vom crea o hartă grilă a densității populației. La sfârșit vom extinde harta pentru întreaga țară și vom facilita integrarea aceste date în procesul decizional.