Cu sprijinul Austriei și al PNUD, Moldova își va reabilita infrastructura hidrologică, pentru a atenua vulnerabilitatea la hazardurile climatice
27 March 2024
Republica Moldova își va consolida reziliența în contextul intensificării fenomenelor meteorologice extreme legate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile și viiturile, care provoacă pierderi de vieți omenești și daune materiale. Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA), unitatea operațională a Cooperării Austriece pentru Dezvoltare, oferă aproximativ 4 milioane de euro pentru a construi sisteme naționale de monitorizare hidrometeorologică și de avertizare timpurie și pentru a aplica o abordare integrată a managementului resurselor de apă la cinci bazine hidrografice. Fondurile sunt oferite prin intermediul proiectului PNUD „Reabilitarea infrastructurii hidrologice pentru atenuarea vulnerabilității la evenimentele extreme determinate de schimbările climatice în Republica Moldova”, care va fi implementat până la sfârșitul anului 2027.
„Se estimează că schimbările climatice vor spori apariția precipitațiilor intense în Moldova, cu potențiale consecințe de inundații dăunătoare, având în vedere relieful deluros al țării și modelele actuale de utilizare a terenurilor. Noul proiect pe care îl lansăm astăzi va pune în aplicare cunoștințe, capacități, infrastructură, politici și cadre de reglementare care vor contribui la un impact pe termen lung prin fortificarea capacităților țării de a gestiona evenimentele extreme cauzate de precipitații și determinate de climă pentru a preveni inundațiile”, a subliniat Gunther Zimmer, Șeful Biroului Agenției Austriece pentru Dezvoltare la Chișinău.
„Suntem încântați să demarăm un nou proiect cu Austria pentru a îmbunătăți managementul riscului de dezastre, bazându-ne pe succesul unei inițiative anterioare care a susținut crearea bazinelor de colectare a apei pluviale ca măsură eficientă de adaptare la schimbările climatice. Un alt rezultat a fost înființarea posturilor de pompieri voluntari comunitari care au redus timpul de răspuns al intervențiilor de stingere a incendiilor. Aceste posturi deservesc 65 de comunități cu o populație de peste 60.000 de persoane. În viitor, vom contribui la atenuarea riscului de inundații pentru cel puțin 65.000 de persoane din zone care sunt direct expuse pericolelor de inundații”, a menționat Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova.
Deoarece vulnerabilitatea climatică a locuitorilor rurali depinde în mare măsură de integritatea și funcționalitatea barajelor și a digurilor de-a lungul cursurilor de apă din bazinele hidrografice din Moldova, proiectul va efectua o analiză în fiecare dintre cele 5 zone pilot (Copăceanca, Soloneț, Bahu, Ialgug și Lăpușna), va identifica infrastructura cu risc ridicat de defecțiune și va propune măsuri de remediere.
De asemenea, va fi proiectat un sistem de avertizare timpurie și prognozare a inundațiilor/viiturilor, care va fi implementat în zonele pilot, atrăgând atenția la diferite procese și la riscurile existente de inundații. Pentru aceasta, vor fi instalate trei stații meteorologice și cinci stații hidrologice, care vor fi incluse în rețeaua de monitorizare existentă.
Proiectul va susține modificarea cadrului de reglementare care asigură funcționarea în siguranță a infrastructurii hidrologice în Moldova: metodologii, protocoale și standarde.
La nivel local, cele cinci comunități beneficiare vor fi asistate să pună în practică planuri participative de management al bazinelor hidrografice, care se concentrează pe reducerea riscului de inundații. Vor fi oferite mici granturi pentru activități precum reîmpădurirea, restaurarea zonelor umede, conservarea solului, agro-silvicultură etc.
Proiectul „Reabilitarea infrastructurii hidrologice pentru atenuarea vulnerabilității la evenimentele extreme determinate de schimbările climatice în Republica Moldova” este o continuare a unei inițiative inovatoare care a fost implementată anterior de PNUD, cu asistența financiară a Agenției Austriece pentru Dezvoltare (ADA) și a Estoniei. Inițiativa s-a concentrat, pe de o parte, pe crearea mai multor posturi comunitare de pompieri voluntari în cele mai vulnerabile raioane ale țării cu risc ridicat de incendiu, iar pe de altă parte, pe construirea bazinelor de colectare a apelor pluviale.