Cu cât este mai mare interesul față de viața social-politică și nivelul de activism civic, cu atât este mai mare cota de încredere a cetățenilor în instituțiile publice. Deși nouă din zece oameni cred că e important să fie onești, responsabili, independenți și utili comunității, doar fiecare al doilea consideră important să participe la activități de voluntariat, iar fiecare al treilea - să fie activ în politică și doar un sfert - să participe la acțiuni civice precum proteste și înaintarea de petiții către autoritățile publice. Predispunerea de a exercita o funcție politică este una scăzută, cu doar 4% din populație care afirmă ferm că și-ar dori aceasta. 67% dintre moldoveni nu și-ar dori să exercite o funcție politică. 

Acestea sunt câteva concluzii ale studiului sociologic privind cunoștințele în domeniul electoral și nivelul de implicare civică, prezentat pe 29 mai 2024. Cercetarea a fost efectuată de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat de PNUD, cu suportul financiar al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău și Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Cercetarea a inclus intervievarea față în față la domiciliu a unui eșantion reprezentativ național de 1158 persoane din 160 de localități. A fost chestionat și un eșantion suplimentar de 192 de romi și 157 persoane cu dizabilități. Marja de eroare estimată este 3%. Pe componenta de cercetare calitativă, 45 de persoane au participat la focus grupuri. Datele au fost colectate în perioada 27 octombrie – 30 decembrie 2023. 

Potrivit sondajului, populația generală a înregistrat un scor mediu al nivelului de informare despre politică și evenimentele actuale de 6 puncte din 10, persoanele cu dizabilități – 5,7 puncte și romii – 5,2 puncte, ceea ce reprezintă un nivel moderat. Persoanele cu nivel scăzut de interes sunt în special cele care aparțin grupurilor cu nivel scăzut de studii (37%) și venit (29%), minoritățile etnice (30%), persoane inactive civic (34%) și cu încredere scăzută în instituțiile publice și media (28%).

88% din respondenți sunt determinați să participe la alegeri având convingerea că votul lor contează. Top trei bariere, cu o pondere aproximativ egală, pentru neparticiparea la alegeri sunt: scepticismul față de schimbări spre bine a politicii autorităților (27%), aflarea în străinătate (26%) și lipsa de interes (23%).

Instituțiile cotate cu cel mai mare nivel de neîncredere sunt partidele politice (66%), instituțiile de justiție (64%), Parlamentul (60%) și Guvernul (59%). La polul opus se află biserica (65%) și autoritățile publice locale (52%), care se bucură de cea mai înaltă cotă de încredere. Persoanele cu nivel scăzut de încredere în instituții sunt în proporție mai mare din regiunea Sud (78%) și Nord (76%), cu nivel scăzut de studii și venit (75%), minoritățile etnice (88%).

Fiecare al doilea respondent adult din eșantionul general susține ideea că democrația este cel mai potrivit sistem de guvernare pentru Moldova. În categoria susținătorilor fermi ai democrației se regăsesc preponderent persoanele cu nivel înalt de studii, locuitori ai mediului urban și regiunea de Sud, persoane cu nivel mediu și înalt al venitului, cu interes ridicat față de viața social-politică, active civic și cu nivel înalt de încredere în instituțiile de stat și media.

9 din 10 persoane cred că tinerii trebuie să fie implicați și reprezentați în viața politică din Moldova; tot atâtea persoane pledează pentru implicarea egală a femeilor în politică.

De asemenea, practic fiecare al doilea respondent se consideră moderat sau insuficient informat despre procesul electoral prin prisma a cinci aspecte măsurate: procedură de vot, candidați și programe electorale, condiții de participare la vot și implicare în organizarea alegerilor, dar în special privind posibilitățile de implicare în organizarea alegerilor în cadrul birourilor electorale. Cel mai scăzut nivel de cunoaștere s-a înregistrat în privința dreptului de a solicita urna mobilă și posibilității de a vota online. 69% din respondenți susțin că știu despre posibilitatea de a verifica datele lor la secția de votare, însă doar aproape o treime cunosc că pot face acest lucru și on-line.

Cele mai populare canale de informare ale populației sunt știrile și emisiunile la televizor(utilizare aproape săptămânală), prietenii/vecinii și familia. Unul din zece respondenți nu urmărește știrile și emisiunile la televizor și nu comunică despre evenimentele de actualitate cu prietenii/vecinii și familia. Fiecare a patra persoană nu utilizează deloc rețelele de socializare și portalurile online de știri. Fiecare al doilea respondent nu se informează de la radio și două treimi nu se informează din ziare. 

Populația inactivă civic reprezintă 52% din populația adultă, populația cu nivel scăzut de activitate civică are o pondere de 11%, 19% au nivel moderat de activitate civică și 18% - nivel înalt de activitate civică. Pentru trei pătrimi dintre respondenți, voluntariatul este cea mai populară formă de implicare civică. Cea mai puțin cunoscută modalitate de participare este contribuția financiară sau cu resurse la organizațiile non-guvernamentale sau cauzele sociale (55%).

Pe majoritatea aspectelor analizate, s-au înregistrat diferențe semnificative între populația generală, pe de o parte, și persoane cu dizabilități și romi, pe de altă parte. 1 din 3 persoane cu dizabilități și romi nu utilizează rețelele de socializare și media online. Totodată, aprecierea nivelului de accesibilitate a informației despre procesul electoral este semnificativ mai scăzută.

Pentru a spori nivelul de implicare civică, în special a grupurilor sub-reprezentate, studiul recomandă:

• Identificarea acțiunilor fezabile și practice pe termen scurt, mediu și lung care ar contribui constant și gradual la creșterea nivelului de interes al cetățenilor față de viața social-politică, activism civic și încredere în instituții.
• Organizarea diverselor forme de implicare civică la nivel de comunitate și stimularea implicării locuitorilor în aceste activități civice, cu accent pe grupurile vulnerabile în acest aspect (persoanele cu nivel mic de studii și venit, tinerii, minoritățile etnice).
• Asigurarea faptului că acțiunile de implicare vor avea rezultate tangibile pentru participanți, deoarece printre motivele principale a apatiei în activismul civic sunt neîncrederea în propriile forțe și neîncrederea că participarea cetățenilor ar avea vreun impact.
• Organizarea activităților în afara orelor de muncă, acesta fiind un alt motiv de neparticipare la acțiuni civice.
• Identificarea acțiunilor fezabile și practice pe termen scurt, mediu și lung care să abordeze în mod direct categoriile vulnerabile ale populației.

Accesați aici prezentarea sondajului.